Doru Ioan Cristescu, procurorul care cerceteaza scurgerile de informatii din MApN, a ratat mai multe dosare importante

Procurorul Doru Ioan Cristescu, anchetatorul din dosarul scurgerilor de informatii de la MApN, a cercetat de-a lungul timpului mai multe dosare care au facute parte din campaniile electorale ale politicienilor si apoi s-au transformat in esecuri penale. Amintim cazurile "Razvan Temesan" si "George Constantin Paunescu".

In ultimele zile, pagina 1 a ziarelor o tine o ancheta in spatele careia se afla un procuror controversat, Doru Ioan Cristescu. Ancheta la care facem referire este incercarea acestui procuror de a afla sursa scurgerii de informatii din Ministerul Apararii Nationale. Chiar daca acum, din cauza descinderilor facute la locuintele unor jurnalisti se poate spune ca Doru Ioan Cristescu ne este antipatic pentru ca "a atacat" bresla gazetarilor, adevarul este ca acest personaj are calitatea aparte de a aparea in prim-planul vietii publice de cate ori se schimba guvernarea si se declanseaza o campanie nationala anticoruptie.

Acelasi procuror mai are o calitate, aceea ca dosarele sale de cel mai mare rasunet se transforma in fasaieli. Sigur, in foarte multe dintre ele s-a banuit existenta unor influente politice sau economice, destul de puternice pentru a opri cercetarile, dar trebuie tinut cont de faptul ca esecurile acestor dosare au avut efecte juridice, adica nu este vorba doar de simple lucrari tinute la dosar sau inchise cu ajutorul telefonului, ci lucrari care dupa ce s-au terminat au dus la cereri de despagubiri in instante.


Mereu dupa alegeri

Doru Ioan Cristescu, procurorul care ancheteaza acum scurgerea de informatii din MApN isi traieste momentele de celebritate doar in anii care urmeaza scrutinelor pierdute de PSD. Prima data s-a auzit de el in 1997, imediat dupa ce Emil Constantinescu si Conventia Democrata din Romania au castigat alegerile. Noul presedinte avea o pasiune din cercetarea penala si cuvantul la ordine atunci, ca si acum, era "Anticoruptia". A fost infiintat un serviciu special in Parchetul General (de fapt, de ochii lumii, il infiintase Ion Iliescu in ultimele zile de mandat, dar l-a folosit noua Putere de atunci) si la conducerea sa a fost numit Doru Ioan Cristescu, proaspat venit din Timisoara. Din cauza rezultatelor inregistrate in acest domeniu, Cristescu a fost schimbat la sfarsitul anului 1997, cand procuror general a fost numit Sorin Moisescu.

Ca si acum noua ani, in 2005, la putin timp dupa ce PSD a pierdut din nou alegerile, Doru Ioan Cristescu este adus la Bucuresti de oamenii ministrului Monica Macovei si numit interimar la conducerea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism. El pierde conducerea acestei directii si, la aceasta ora, dosarul MApN este singura sa sansa de a mai ramane la Bucuresti. Un esec in identificarea sursei de informatii a ziaristilor vranceni l-ar trimite definitiv inapoi in Timisoara.


Dosarele lui Temesan

Cea mai rasunatoare arestare facuta de Doru Ioan Cristescu, la 9 iulie 1997, este a lui Razvan Temesan, fostul presedinte al Bancorex. In 1997 era o adevarata psihoza legata de Bancorex. De la presedintele de atunci al tarii pana la precupetele din piata, toata lumea vorbea de Temesan si de pericolul in care se afla cea mai puternica banca a Romaniei. Erau comentate dosare grele, ca acordul incheiat cu Banca Nationala a Romaniei pentru schimbul bancar sau folosirea unor credite primite de la Fondul Monetar International. Totusi, Cristescu il aresteaza pe Razvan Temesan pentru incredintarea a 34 de masini ce apartineau Bancorex. Mai tarziu, el a conexat la aceasta lucrare si o afacere (Astral, o portiune din Dosarul Bancorex-BNR).

Bineinteles, fiind vorba de afaceri marunte, Razvan Temesan a fost eliberat. Intre timp, fostul presedinte Bancorex a fost achitat in dosarul cu masinile, iar acum el cere despagubiri de la statul roman pentru anchetele la care a fost supus si pentru felul in care a fost demis de la conducerea Bancorex.


Scuzele presedintelui

Tot in 1997, il regasim pe Doru Ioan Cristescu intr-o ancheta care aparea si ea in discursurile prezidentiale ale lui Emil Constantinescu. Este vorba de dosarul care il viza pe George Constantin Paunescu, cel mai cunoscut dintre fratii Paunescu. Ca si in anul 2006, in 1997, intr-unul din ziarele centrale, "surse judiciare" au strecurat stirea ca George Constantin Paunescu este cercetat pentru subminarea economiei nationale. Stirea era bomba pentru ca, din ianuarie 1990, cand fusesera arestati copii lui Nicolae Ceausescu si membrii CPEx, nu se mai vorbise de subminarea economiei nationale. Bineinteles, inceperea urmaririi penale survenise unui discurs tinut la Cotroceni.

"Sursele judiciare" au fost confirmate si s-a aflat ca Doru Ioan Cristescu incepuse urmarirea penala impotriva lui George Constantin Paunescu pe care il acuza ca, prin firma sa, General Consulting a obtinut de la Bancorex in valoare de 202 milioane dolari.

A urmat o perioada in care ancheta a constat mai mult intr-un razboi al comunicatelor intre Parchetul General si fratii Paunescu. Intr-un final, din intregul dosar, procurorii mai cercetau doar un credit primit de George Constantin Paunescu pentru a construi celebrul turn de sticla de pe Calea Victoriei in care se afla acum Banca Comerciala Romana. Finalul povestii? Chiar inainte de terminarea mandatului, Emil Constantinescu a afirmat in mod public faptul ca George Constantin Paunescu nu se face vinovat de nici o infractiune.


Dinulescu si scrumbiile

Primul mandat de arestare emis de Doru Ioan Cristescu a fost pe numele lui Alexandru Dinulescu, fostul presedinte al Bankcoop. Acum, presedintele acestei banci executa o condamnare de 10 ani de inchisoare pentru luare de mita, fiind descoperite mai multe afaceri frauduloase pe care acesta le-a girat contra unor sume de bani. Totusi, la 19 februarie 1997, Alexandru Dinulescu a fost arestat de Doru Ioan Cristescu in baza unui denunt facut in arest de fostul direct al Bankcoop Tulcea. Denuntatorul a spus ca i-a dat presedintelui de banca doi saci cu scrumbii pentru a fi mentinut in functie. Mai tarziu s-a aflat ca Dinulescu primise si 30.000 de dolari de la un om de afaceri israelian.


Dupa aproape doua saptamani de arest, Ionel Popa a fost eliberat de procurori

Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au solicitat, ieri, Curtii de Apel Bucuresti revocarea masurii arestarii preventive luate fata de subofiterul din Focasi, Ionel Popa, urmarit penal pentru divulgarea secretului care pericliteaza securitatea statului in forma continuata si culegerea si transmitere de informatii cu caracter secret. "Din ansamblul probator administrat de la data punerii in miscare a actiunii penale si pana la data de 19 februarie 2006 inclusiv (data la care se prelungise cu inca 20 de zile mandatul de arestare preventiva emis la 9 februarie), a rezultat ca in cauza nu mai subzista fata de inculpat conditiile si cazurile prevazute de art. 148 Cpp, respectiv nu mai exista temeiurile legale care au justificat luarea masurii arestarii preventive", se arata intr-un comunicatd e presa al Parchetului General. (A.T.)


Botos: Ziaristul a fost retinut pentru ca nu a divulgat sursa

Traian Basescu a declarat ca este regretabil faptul ca un jurnalist din Vrancea a fost arestat in cazul scurgerilor de informatii militare secrete. Procurorul general al Romaniei, Ilie Botos, a spus, insa, ca s-a ajuns la aceasta situatie din cauza ca ziaristul de la "Romania Libera" a refuzat sa divulge sursa de la care a preluat informatiile strict-secrete. Totusi, Codul de Deontologie Profesionala a jurnalistilor prevede faptul ca sursele trebuie intotdeauna protejate. "Problema a fost ca erau date concrete pe care nu le-a zis, nu a divulgat sursa. Chiar daca nu este deontologic, in cazul in care pune in pericol siguranta nationala, nu se mai tine cont", a explicat Ilie Botos.

Gardianul